Sănătatea mintală și HTP

Hipertensiunea pulmonară este o boală cronică și progresivă, asociată cu tensiunea arterială ridicată în vasele de sânge care alimentează plămânii, cunoscute sub numele de artere pulmonare. Viața cu HTP poate fi dificilă, iar persoanele care suferă de această boală se pot confrunta, în afara simptomelor generale și cu probleme de sănătate mintală, precum depresia și anxietatea.

Evoluția hipertensiunii pulmonare poate afecta negativ independența pacienților în desfășurarea activităților zilnice și în mediul de lucru, ducând adesea la scăderea calității vieții și la probleme psihologice. Membrii familiei pot fi, de asemenea, supuși stresului emoțional atunci când sănătatea unei persoane dragi se deteriorează.

Dacă simți că nu faci față emoțional, este important să discuti cu echipa medicală!
Depresia poate face viața cu HTP și mai dificilă, deoarece efectele stresului, anxietății, lipsei de somn, alimentației necorespunzătoare și ale altor simptome asociate pot agrava simptomele deja dificile. Studiile au arătat că o calitate mai scăzută a vieții este corelată cu depresie și anxietate mai severe la pacienții cu HTP, sugerând necesitatea unui sprijin specializat pentru a aborda aceste tulburări.

Cine poate suferi de depresie?
Oricine poate suferi de depresie. Nu există o certitudine în ceea ce privește cauzele, dar există păreri conform cărora depresia este o combinație între o predispoziție genetică, existentă în ADN-ul fiecăruia și mediul înconjurător. Deși mediul înconjurător joacă un rol cheie în probabilitatea de a deveni depresivi, susceptibilitatea la depresie este genetică.

Cu toate acestea, conviețuirea cu hipertensiunea pulmonară poate introduce în viața de zi cu zi factori care expun pacienții la un risc mai ridicat de a dezvolta depresie.

Vina este un simptom frecvent al depresiei la pacienții cu HTP, deoarece aceștia încep să se simtă vinovați că nu mai pot face la fel de multe lucruri ca înainte. Dependența financiară – atât cea fizică cât și cea emoțională – crescută față de prieteni și familie poate provoca, de asemenea, sentimente de vinovăție la pacienții cu HTP.
Sentimentele de vinovăție nerezolvate pot fi un factor declanșator al depresiei!

Frica poate fi, de asemenea, un factor declanșator. Concentrarea asupra celui mai rău rezultat posibil poate determina pacienții să devină foarte deprimați în privința viitorului lor. Un diagnostic poate fi descurajant, făcând uneori pacienții să simtă că viața lor scapă de sub control.
Deși aceste sentimente sunt normale, cheia tratării depresiei este recunoașterea semnelor și căutarea ajutorului.

Oamenii ezită adesea să vorbească despre depresie și, deși este o afecțiune frecventă, poate fi dificil de diagnosticat. Iată câteva dintre cele mai frecvente simptome ale depresiei:
– Starea de tristețe sau de amorțeală psihică
– Pierderea interesului pentru activități și hobby-uri
– Schimbări semnificative în greutate sau apetit
– Schimbări în obiceiurile de somn
– Sentimente de inutilitate sau de vinovăție excesivă
– Pierderea concentrării
– Sentimentul de singurătate
– Incapacitatea de a se relaxa
– Gândurile recurente despre moarte

Anxietatea, un sentiment de teamă sau frică intensă, poate fi o reacție obișnuită la stres.
Cu toate acestea, atunci când anxietatea nu dispare, ea este considerată o tulburare de anxietate. Simptomele asociate anxietății pot interfera cu viața de zi cu zi și cu munca, precum și cu relațiile.

Prezența unei boli cronice poate provoca pacienților și aparținătorilor lor anxietate în legătură cu vizitele la medic, medicamentele și viața de zi cu zi. Anxietatea poate apărea și înainte sau după diagnosticare, când pacienții sunt îngrijorați cu privire la boala lor și se întreabă cum va arăta viața lor în viitor.

Simptomele anxietății includ gânduri sau convingeri anxioase greu de controlat și simptome fizice, cum ar fi bătăile rapide ale inimii, dureri inexplicabile, amețeli și dificultăți de respirație. Alte simptome includ schimbări de comportament.

Trauma
A trăi cu o boală cronică, progresivă, precum hipertensiunea pulmonară, poate fi traumatic urmare a presiunii asupra stării fizice, mintale și emoționale a pacienților. De la efectele secundare ale medicamentelor la procedurile medicale și schimbările în evoluția bolii, trauma poate afecta pacienții și aparținătorii și se poate manifesta în diverse moduri, de la furie și schimbări de dispoziție, la coșmaruri și dificultăți de concentrare.

Dacă simptomele nu dispar în câteva luni, pacienții trebuie să solicite tratament de la un specialist în traume.

De asemenea, pacienții ar trebui să solicite ajutor pentru traume dacă se aplică oricare dintre următoarele:
– Incapacitatea de a funcționa bine la locul de muncă sau acasă
– Automedicație cu droguri sau alcool
– Sentimentele de apatie emoțională sau tendința de a se retrage din relațiile cu ceilalți
– Dificultăți în menținerea unor relații profunde și satisfăcătoare
– Anxietatea intensă, frică sau depresie
– Amintiri repetate, coșmaruri sau flashback-uri ale evenimentelor dureroase

Stresul poate agrava simptomele HTP, iar conviețuirea cu această boală poate crea situații stresante, care afectează în mod negativ calitatea vieții pacienților.
Fie că este vorba de progresia bolii, de apariția de noi simptome, de costul și disponibilitatea medicamentelor sau de vizitele la medic, atât pacienții care suferă de boli cronice, cât și aparținătorii acestora, se confruntă adesea cu stresul. De fapt, comparativ cu persoanele sănătoase, persoanele cu HTP au niveluri mai ridicate ale unei proteine, produse în celule ca răspuns la șoc sau stres, numită proteina de șoc termic 90 sau HSP90.

Un studiu derulat pe o perioadă de 3 ani, care a evaluat calitatea vieții legată de starea de sănătate (Health Related Quality of Life – HRQoL) și progresia bolii în rândul pacienților cu HTP a constatat că HRQoL a rămas stabilă în timp, în ciuda progresiei bolii. Rezultatele au implicații importante în ceea ce privește sănătatea mintală și sprijinul psihologic pentru pacienți, indicând faptul că terapiile cognitive și comportamentale ar putea să nu fie la fel de utile ca abordarea schimbărilor și problemelor din viață.

Pacienții cu HTP sunt încurajați să dezvolte obiceiuri sănătoase pentru a gestiona stresul, în special înainte de intervențiile chirurgicale. Acestea includ cunoașterea procedurii, pentru a-și ușura starea de spirit înainte de operație, în loc să se îngrijoreze sau să devină obsedați de aceasta.
Cunoașterea limitelor proprii poate reduce, de asemenea, stresul, deoarece există unele lucruri pe care pur și simplu nu le putem schimba sau face. În loc să se forțeze, pacienții pot refuza invitațiile la evenimente sau alte invitații care le-ar putea afecta sănătatea fizică sau mentală.
Exercițiile fizice pot ajuta, de asemenea, la ameliorarea stresului, atâta timp cât mișcările se încadrează în limitele pacienților.

Este important ca pacienții să știe că nu sunt singuri și că există terapii care îi ajută să gestioneze mai ușor HTP. Echipele medicale ar trebui să includă terapeuți care să ofere consiliere și ajutor în schimbarea stilului de viață.
De asemenea, apelarea la psihiatri și/sau psihologi are o mare importanță în gestionarea depresiei, a anxietății și a traumelor. Pacienții trebuie să își aleagă cu atenție terapeuții, deoarece practicienii oferă metode de tratament diferite.

Deși medicația este, de multe ori, o opțiune pentru tratarea problemelor de sănătate mintală, abordările non-farmacologice, cum ar fi antrenamentele de relaxare, exercițiile de respirație lentă și terapia cognitiv-comportamentală, practicile de yoga, pot contribui, de asemenea, la reducerea anxietății și depresiei.

Animalele de companie
Câinii de serviciu, special dresați, sunt considerați, de obicei, companioni necesari pentru persoanele cu deficiențe de vedere. Cu toate acestea, câinii de terapie pot fi, de asemenea, o soluție practică pentru persoanele cu o varietate de boli cronice. Pe lângă faptul că sunt prieteni de încredere, câinii pot ajuta la îmbunătățirea abilităților motorii ale pacienților, oferindu-le o nouă independență și permițându-le să se bucure mai mult de viață.
Pe lângă o serie de alte beneficii, natura calmă a câinilor poate ajuta la ameliorarea anxietății, iar mângâierea câinilor este cunoscută pentru eliberarea de endorfine și reducerea stresului.